Visa în iubire – cu fondul liric al poporului, îndeobşte – voluptaţi robuste. G.Calinescu
ORIZONTAL : 1) Cei doi din poem, care
trăiesc cu fervoare visul lor de iubire. 2) Gesturile lor se vor
împleti într-un suav ritual al înţelegerii şi al armoniei:
Să-ţi desprind din creşted vălul, / Şă-l ridic...
pe obraz– Iubitul, pentru fata îndrăgostită – Iubire, dragoste,
care în Dorinţa e un solemn joc iniţiatic. 3)
Figură de stil utilizată de poet în desemnarea iubirii ca
vis ferice – Tip de scut
minier. 4) Ultimul tablou al poeziei, dedicat
somnului dulce: Adormind în... / Codrului bătut
de gânduri – Domnule (abr.). 5) Constelaţie
zodiacală – Conţinut poetic de o excepţională naturaleţe şi limpezime. 6)
Funicular (abr.) – Pudoare, însoţită de duioşie şi extaz, trăsătură fundamentală
a eroticii eminesciene. 7) Negaţie – 1875, când apare poezia
Făt Frumos din tei, şi 1876, când revista „Convorbiri literare”
publică Dorinţa – Hoţi (pop.). 8) Consonanţa
dragostei cu mişcarea naturii: Vino-codru
la izvorul / Care tremură pe prund– Republica Arabă Egipt (siglă)
– În toiul iubirii! 9) LamentoGrup de lăstari Din Călin (file
din poveste): Toţi cu
inime uşoare, toţi şăgalnici şi berbanţi / ... ţînţarii, lăutarii, gândăceii,
cărăbuşii– Localitate în Franţa. 10)
Veşnicie, spre care poetul accede, pledând pentru fuziunea om-natură, negând
efemeritatea vieţii (art.). 11) Puţin frecvente – Stelian Mureşan –
Talentul (şi măiestria) poetului de a realiza tablouri de o mare precizie a
desenului liric, reliefând aspectul particular, inconfundabil al peisajului.
12) Din nou – Gesturile îndrăgostiţilor sunt calme, mângâietoare, duioase:
Fruntea albă-n părul galben / Pe-al meu
braţ... s-o culci.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1) ...
pierdut în noaptea unei lumi ce nu mai este, dar spre care
amoreză din Dorinţa aspiră cu întreaga lor fiinţă –
Visul fericee amplificat de
contribuţia cadrului natural:
Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratice izvoare, blânda... de vânt.
2) Dragostea inocentă a celor doi, negând trădarea sau
duplicitatea (adj.). 3) Rezistent faţă de boli – A dărui.4)
Celebră manufactură de faianţă din Portugalia secolului al XVIII-lea – Dragostea,
element primordial al liricii eminesciene, descrisă în Floare albastră:
Pe... –n bolţi de frunze, / Apucând
spre sat în vale, / Ne-om da sărutări pe cale (art.). 5)
Lent, fără grabă – Nicolae Dinescu. 6) Strămoşi ai noştri –
Doru Ionescu – A hrăni un ideal, precum poetul pe cel al dragostei pure. 7)
Olga Stanca – Lăsând pradă gurii mele /
... tale buze dulci – Aşezarea trohaică a silabelor din
Dorinţa.8) Chipul iubitei, cu
fruntea albă-n părul galbăn(fig.).
9) Afecţiune plină de gingîşie a tânărului îndrăgostit – Dinastie chineză.
10) A desăvârşi – Circumferinţă.11) Toma Olteanu –
Răsărit – Pe-al meu... încet s-o culci
(pl.).12) Pseudonim al publicistului şi scriitorului
Panait Macri (1872-1932) – Farmecul dragostei paradisiace visate de poet (fig.)
– Stau în faţă!
Dicţionar: ANP, FNC, OTI, CRE, RATO, TAN, IRG
Prof. Nicolae Vicolov
|
Vino-n codru la izvorul Care tremura pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. Si în bratele-mi intinse Sã alergi, pe piept sã-mi cazi, Sã-ti desprind din crestet valul, Sã-l ridic de pe obraz. Pe genunchii mei sedea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în par infiorate Or sã-ti cada flori de tei. |
Fruntea alba-n parul galben Pe-al meu brat încet s-o culci, Lasind prada gurii mele Ale tale buze dulci... Vom visa un vis ferice, Ingina-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blinda batere de vint; Adormind de armonia Codrului batut de ginduri, Flori de tei deasupra noastra Or sã cada rinduri-rinduri. |
Poezia a
aparut in Convorbiri literarela 1
septembrie, 1876. Prin atmosfera, tonalitate, sentimente, poezia apartine
primei perioade de creatie, primei etape a liricii erotice.
Poezia respecta momentele
semnificative, specifice poeziilor erotice de tinerete. Sentimentul dominant
este dorinta, materializata numai pe planul posibilului, al ipoteticului.
Verbele la viitor sedea-vei, or sa-ti cadasugereaza faptul ca iubirea nu este o realitate ci o
aspiratie spre implinire.
Prima strofa fixeaza cadrul natural
si cuprinde chemarea iubitei in mijlocul naturii:
Vin-o-n
codru la izvorul,
Care
tremura pe prund,
Unde
prispa cea de brazde
Crengi
plecate o ascund.
Verbul la imperativ vin-o exprima intensitatea chemarii, a
dorintei.
Cadrul naural se constituie numai
din trei elemente, dar sugestive: izvorul
care tremura pe prund(personificare), prispa
cea de brazde(metafora), crengi
plecate(metonimie).
In urmatoarele trei strofe poetul
exprima asteptarea infrigurata a iubitei, intalnirea si jocul erotic:
Fruntea
alba cu parul galben
Pe-al meu
brat incet s-o culci,
Lasand
prada gurii mele
Ale tale
buze dulci…
Incepand cu strofa a doua se remarca
o succesiune de verbe la viitor si la conjunctiv prin care jocul erotic este
proiectat in planul posibilului, al aspiratiei.
Tot prin
aceste verbe se reconstituie un ritual al intimitatii.
Strofa
urmatoare prezinta cufundarea intr-o stare de reverie, de vis:
Vom visa
un vis ferice,
Ingana-ne-vor
c-un cant.
Singuratece
izvoare,
Blanda
batere de vant.
Se remarca in aceasta strofa
legatura stransa dintre sentimentul iubirii si sentimentul naturii.
Eminescu foloseste epitete putine,
dar sugestive: blanda batere de vant,
vis ferice, singuratice izvoare(epitete tipic eminesciene).
Ultima strofa cuprinde desprinderea
de realitate, cand eul poetic traieste sentimentul implinirii prin iubire. SI
in aceasta strofa este prezenta consonanta (acordul) dintre starea sufleteasca
a poetului si natura:
Adormind
de armonia
Codrului
batut de ganduri,
Flori de
tei deasupra noastra
Or sa
cada randuri-randuri.
Interferenta planului uman cu cel
natural se realizeaza printr-o personificare cu valoare de metafora: adormind de armonia / codrului batut de
ganduri.
Codrul
batut de ganduri introduce o nota meditativa, reflexiva, astfel codrul pare
o fiinta, care mediteaza asupra povestii de iubire.
Ultima strofa sugereaza vesnicia
naturii si dorinta omului de a gasi o cale de acces in eternitate, prin
contemplatie, prin trairea sentimentului de iubire, in stransa legatura cu
sentimentul naturii.
Lexicul poetic este alcatuit din
cuvinte si expresii obisnuite. Exprimarea poetica se caracterizeaza prin
naturalete si simplitate.
Ritmul este trohaic, iar masura de
7-8 silabe.
1
I
|
2
N
|
3
D
|
4
I
|
5
G
|
6
N
|
7
A
|
8
R
|
9
i
|
10
|
11
L
|
12
A
|
2
S
|
E
|
A
|
M
|
A
|
N
|
E
|
A
|
M
|
U
|
L
|
|
3
I
|
T
|
A
|
T
|
A
|
D
|
R
|
A
|
M
|
E
|
||
4
|
V
|
A
|
G
|
U
|
S
|
A
|
N
|
E
|
A
|
||
5
S
|
I
|
I
|
N
|
D
|
A
|
R
|
A
|
T
|
S
|
||
6
T
|
U
|
R
|
N
|
U
|
R
|
E
|
F
|
U
|
Z
|
A
|
|
7
R
|
L
|
I
|
M
|
B
|
A
|
L
|
I
|
B
|
|||
8
A
|
I
|
D
|
A
|
I
|
C
|
I
|
R
|
O
|
I
|
||
9
I
|
N
|
F
|
I
|
E
|
A
|
L
|
E
|
A
|
N
|
||
10
N
|
I
|
C
|
I
|
T
|
A
|
R
|
A
|
R
|
T
|
||
11
U
|
M
|
B
|
R
|
A
|
U
|
N
|
I
|
T
|
A
|
R
|
|
12
L
|
A
|
S
|
P
|
L
|
E
|
A
|
C
|
A
|
A
|
